Azi, dis-de-dimineaţă, înfipt în noroiul de pe fundul lacului Herăstrău (golit iarna), stătea un stârc cenuşiu. Semăna cu cheia sol. Trebuie să mă credeţi pe cuvânt, pentru că n-am avut aparatul de pozat cu mine. Ultima dată când am văzut stârci, eram la Murighiol. Înainte de asta, îi văzusem pe iazurile de pe Moselle. Ce-or face pe aici, atât de departe?
About The Author
@ A
Sorry!
dar cand am comentat sub punctul 8.1. (18/11/2010 at 8:22 pm ) am scris:
“Expresia small is beautiful se refera de fapt la economic & social issues…”
link-ul pe care il dadusem acolo (si l-am redat aici) duce imediat la informatia:
“Small Is Beautiful: Economics As If People Mattered “ este o “a collection of essays by British economist E. F. Schumacher.”
Greseala mea este probabil ca am asumat ca cei ce ‘discuta’ aici au urmarit discutia de la inceput – a slightly wrong assumption, I suppose, dar nu ceva “foarte tare” cum ziceti dumneavoastra pe un ton de dascal de scoala noua (sau probabil veche?).
Ernst Friedrich – sau, pe scurt “Fritz” – Schumacher (16 Aug 1911 – 4 Sept 1977)
was an internationally influential economic thinker…etc., si daca vreti sa economisiti timp, gasiti in wikipedia infornmatii mai comprimate despre E.F.Schumacher .
Exista de asemenea o societate E.F. Schumacher, care are ca obiectiv aplicarea theoriei cunosccuta sub ‘small is beautiful’:
The E. F. Schumacher Society
“Founded in 1980 the mission of the Schumacher Society is to promote the building of strong local economies that link people, land, and community.”
@vlad, adica philip glass, gen?
Exact.
Ei, grrl… nu te urzica și tu așa din prima… că nu încearcă nimeni să dea lecții de comentat nimănui acili-șa…
Poate i-a fost lene să caute… poate una-alta, nu?
Fel dă fel dă chestii între pămâ… er, între comentatori, vreau să zic.
Fiecare cu genu’ lui, cu stilul lui… și noi toți cu aia mamii.
(nu vă gândiți la prostii!)
🙂
(Breaking News: M-am tăiat urât de tot la un deget – subiect dă post pă gloabă, mâine, cred – asta apropo de iertarea greșelilor greșiților noștri, zic)
🙂
O fi interesat… o fi melodios… da’ minimalist nu-i!
Minimalist… e când urlu io când m-am tăiat la deget… un zbieret scurt, cu tremolou, cale de 2 secunde fix.
Aia muzică… au zornăit termopanele, zău!
(m-au sunat și vecinii)
@Blegoo
…
…sa nu ne duca el pe noi in ispita “foarte tare”!
ca altfel zboara farfuriile.Precum odata, asa si azi.
Amen!
🙂
@grrl, eu ma intreb pana unde poate tine acest concept de “micro”, de “local”. granted, chestia asta ajuta economiile locale, de ex. cine stie ce branza italiana sa nu dispara, sau cine stie ce fel de miere malteza sa nu fie indoita cu apa.
dar cum faci cand ai ansamblul de micros? o retea de locale de astea?
pe scurt: de unde mai iau eu banana, la 99c poundul? sau, hai 1 leu si ceva, ca e organica? ca aici unde sunt nu creste banana!
si unde mai mananc eu maine crab? cum aduc crabul? din localitate in localitate? pai pana ajunge la mine, cumpar o casa cu el!
asa, ideatic, local, suna misto, chiar f. misto. imi place de mor sa stau intr-un orasel italian cu brutarul local. dar nu uit ca in oraselul ala e si o farmacie care are aspirina ieftina pe care o cumpar cand ma apuca durerea de cap de cititul atator inepti(i) globonici. apropo, ce ne facem cu web-ul ca nu merge local! am mai comunica noi, atat de educat si politicos si inteligent?
mie-mi place cand zboara farfuriile, tigaile & related!:)
hai sa ne batem!!
lol!
blegule, the clam clamped your finger?:)
prea ai pus-o la fileu ca sa ignor:))
da, va dau dreptate, si eu tind sa ma gandesc cam mereu la binele meu personal – un fel de ‘Darwinistic survival strategy’ – dar teoria economica ‘small is beautiful’ are ca scop un ‘bine’ pe o scara mai mare, plus sustainability. Iar acel ‘beutiful’ nu cred ca trebuie luat ad literam, nu este vorba de ‘frumos’ ca atare, ci ‘uman’, ‘social’ – si indirect chiar ‘frumos’, in sensul ‘civilisat’.
http://www.smallisbeautiful.org/ – The E. F. Schumacher Society se ocupa cu ‘punerea in practica’.
Cat despre comunicatul ‘placut si inteligent’ – este vorba de ce politica de educare se urmareste. Daca se investeste in educatie in mai multe niveluri ale societatii, atunci poti discuta su mai multa lume(in sensul cu o mai mare arte din populatie) in mod civilisat. I think.
@grrl, stiu ca faza cu microcreditele a mers parca in bangladesh, pe acolo…
stiu ca si in italia e asa ceva si merge “local”. si e o contrapondere interesanta la bancile care te lasa in dessous si vor sa te faca sa muncesti si tu si 3 generatii ulterioare daca se poate, pt. ei.
local-ul, istoric vorbind, devine regula atunci cand o civilizatie se prabuseste. atunci toti se retrag la “tara” si supravietuiesc darwinistic.
dar acum, serios, nu am putea avea confortul de care ne bucuram, daca nu ar fi si niste chestii globalizate.
sunt de acord cu tine: porcariile care le fac corporatiile sunt mari – de aia am si dat exemplul cu banana. sau, poftim, trandafirii aia frumosi adusi din Columbia.
dar sustainability nu vei avea niciodata fara niste centre care sa iti ofere infrastructura macar. autostrazile nu se pot construi “local” si nici caile ferate.
imperiul roman a fost atat de longeviv datorita eficientei sale globale – drumuri!
si inca o data: WWW nu poate exista local si nici ca suma de “local” nodes independente. trebuie acelasi set de protocoale etc.
apropo, ar fi interesant sa vezi aici cam cum s-a dus lupta intre “local” si “central” – vizavi de marile proiecte. si acum e inca valabila spusa: “my town, my rules”.
small o fi beautiful, dar big e necesar. cand big ajunge sa fie in toate, atunci da, devine ugly.
but, hey, the 50 foot woman looks quite good:)
so, maybe it’s also a matter of ratios…
we, da’ de ce n’ar fi cele doua tendinte complementare? Localul ca refuz al exagerarilor globalului, globalul ca modalitate de a evita intoarcerea la clanuri si izolare. Mie unul mi se pare ca asta sint atunci cind sint implementate echilibrat. Asa cum sint ambele si nocive si ridicole cind cad in extreme.
Si… vorba ta, mi’ar placea sa maninc o banana in timp ce fac elogiul minimalismului.
‘The 50 ft women’ este un plagiat dupa Jonathan Swift’s Gulliver… 🙂 – size-wise, numai ca actiunea este inversa…
Imperiul roman a fost longeviv (printre altele) si datorita eficientei cailor de transport, dar cred ca tocmai de aceea s-a prabusit pana la urma, din cauza ‘globalisarii’.
Fă o listă, alșule… cu cine vrei tu să te citească… și cine nu.
Hai… că n-o să-ți ia zile și nopți…
Hai, ca să știm și noi… boboru’, zic.
@MBadragan
Exact ceea ce spuneti dumneavoastra a formulat – in cele din urma – Schumacher, cand argumenteaza in favoarea unei “smallness within bigness”, unde ‘for a large organization to work it must behave like a related group of small organizations’
(am dat citatul mai sus, dar il repet aici ca e mai la indemana)
Ideea principala este ca in primul rand unitatile ‘small’ trebuie sa functioneze perfect. UItati-va la Elvetia, ce mica este, si ce ‘beautiful’!!! :-)´
Tataie… taiam o pâine… și m-am opintit prea tare în coajă… (era o frazelă de alaltăieri)… și a alunecat cuțitu…
[…AAAAAAAAAAAAAAAAAARRRRRRRRRGGGGGHHHHHHHHHH!…]
Băi… vorba lu’ Creangă… “nu știu alții cum sunt, dar eu…” (etc) – zic că am simțit cum se scrijelea cuțitu de os.
Adică… pân-acolo am ajuns cu cuțitu’.
🙁
M-a săgetat ceva… așa… ca un teanc de farfurii sparte de la grrl… drept sub codița mea (care este ea, codița mea).
Adică… nasol.
:(( ++++++ !!@%#Gr>!!!, zic.
(pun și poze, dacă nu credeți)
În altă ordine dă idei, apreciez miștocăreala, fiindcă mă întărește în ideea de a nu mă duce la spital să-mi pun copci și alea… eu fiind fricos de felul meu, și degrabă sfios de doctori și spitale, zic, afirm și susțin.
“…CHElalauuuuu…! chelalauuu…”
:))
@mbadragan: pai tocmai aia incerc sa zic. complementare sunt, mai tre sa invete sa convietuiasca. mai lasa unii, mai lasa altii, mai taie unii mai putine capete, mai taiem din unghiute…
dar dupa cum e natura omului, mi-e teama ca nu se va ajunge la asa ceva.
@grrl: o vorba sfatoasa: “everything is bound to dissapear”.
au fost mai multe cauze. prabusirea nu se intampla peste noapte si nu se datoreaza unui singur factor.
acel “related” este nodul gordian. who is going to make the relations, how are they going to be implemented and enforced etc. etc. how about the system of checks and balances? what about the legal system? unul pt. toti, sau fiecare dupa capul sau? si uite asa, dintr-o cacofonie de sisteme social-legale diferite (ca toate sunt de capul lor, nu? sau nu?), iti iese un urat in micul asta de nu stii ce sa mai faci.
si ce ne facem daca unei comunitati ii vine in cap ideea ca e mai egala decat celelalte?
totul arata f. frumos pe hartie. la implementare e mai complicat.
a big organization that behaves etc. – pai, pacatele mele, asa se comporta transnationalele! banul conteaza! in germania nu dai spaga, dar in romanica dai. o banca transnationala nu isi permite in US sa creasca APR-ul cand vrea muschiu’ ei, dar in Romania da.
in bukres te dai cu pedeleii dar in constanta cu pesedeii. local, frate. care sunt ciumecii locali? le angajezi fratii, nepotii si amantele.
Ia să mă bag și io ca țăranu’ în discuție:
Oare să citez ș aia cu “facerea de bine”?
Mai bine nu, că se supără Vlad, și-mi aruncă tapirul privirea aia rea.
:))
România din ziua de azi e un exemplu perfect de “small is beautiful”.
Așa suntem noi românii, primii întotdeauna, fruncea mondială.
@Blegoo
Domnule, acum daca ati intrat in EU… trebuie sa va mai revizuiti putin si proverbele, nu?
I imaginati-va ce ar crede EU – care ‘va face mult bine’ prin credite de dezvoltare – daca ar afla ce credeti dv. despre ‘facerea de bine’…
🙂
ba e minimalist. Îmi pare rău că te-ai tăiat la deşt. Nici eu nu m-aş duce la doftor să-mi pună copci, motiv pentru care am trupul brăzdat de cicatrici nasoale, diverse amintiri ale îndemânării mele masculine.
Deci e minimalistă muzica aia,ziceam. (Termenul e adus în muzică de Michael Nyman). Sunt doar câteva note, într-o gamă diatonică, şi o structură melodică şi ritmică extrem de simplă şi foarte repetitivă.
Există şi variante mai comerciale, ca Yann Tiersen:
…şi aiureli fără farmec, cum e Ludovico Einaudi pe care nici măcar nu o să-l pun aici.
Deci, o întreagă lume!
pai, decit sa fac eu ditamai lista, k nici nu stiu de unde s-o-ncep (sky’s the limit, vba’aia), n-ar fi mai simplu k cei care nu ma suporta sa nu ma citeask?!
mai eficient, mai simplu & mai minimalist, asa… 😛
… nyman, care poate fi ascultat la greu in filmele lui greenaway – precizare pt cinefili 😛
als, stii legenda aia urbana din grupul de “s-a intamplat la mine la facultate” cu studentul si infinitul mic?
Domnule alş, mă cam hlizesc, şi asta pentru că:
1) de unde aţi dedus că observaţia mea vi se adresa? Poate li se adresa tuturor celorlalţi, numai dumneavoastră nu!
2) cum sunteţi infatuat, aţi citit comentariul meu punând accentul pe “citesc”, nu pe “când”. Acel “când” trebuie citit drept “când şi când, când îmi vine să mai citesc vreun comentariu de-al lui alş”. Conced, însă, că formularea mea a fost ambiguă, numai bună de test proiectiv.
În rest, vă asigur că nu vă prea citesc, aşa cum îmi şi recomandaţi; pe de o parte deoarece spuenţi numai banalităţi (dar cu vervă!), pe de altă parte deoarece am prejudecata că nu spuneţi lucruri prea valoroase şi atunci nici nu mă obosesc să vă descifrez scriitura. (Vă rog să remarcaţi că scrierea arabă şi cea evreiască omit vocalele, ceea ce poate fi o formă de minimalism, dar şi un chin teribil pentru cititor.)
n-ati inteles: cind am spus k ‘nu vreau sa ma citeask oricine’ se subintelegea k nici nu ma intereseaza parerile acelor oricine dspr persoana mea sau ceea ce scriu… imi ajung parerile (bune) ale unor cartarescu, cosasu, plesu, patapievici sau alain de botton 😛
ps cit dspr ‘stenogramele’ mele – este modul meu de a mark bariera intre spatiul virtual (= pe care-l dispretuiesc) & cel real, unde folosesc toate literele 🙂
Pentru cititorul lenes, Apunct. Mie mi se pare ca o astfel de scriitura e mult mai apropiata de realitatea noastra umana. Cam atata liber arbitru avem noi, pe cata libertate de alegere ne da alfabetul ebraic, adica doar o iluzie de libertate; cu atatea constrangeri ale contextului, incat interpretarea-trairea nu poate fi decat una. Dar da, ne chinuim pana facem iluzoria alegere.Asta daca nu suntem atat de prosti, incat sa gresim citirea cu totul.
Iertare, nu stiu cat se leaga cu ce s-a scris inainte. De ceva vreme e prea obositor- fara a exista si asteptata rasplata-sa citesc tot. Aleg scriitorii, si citesc pe sarite.
Vlad, daca ma enerveaza tare muzica asta, inseamna ca am vreo boala la cap(ca pe mine nu ma enerveaza multe lucruri)? N-am ascultat niciodata ceva mai emmerdant. :)))
Vlad, daca ma enerveaza tare muzica asta, inseamna ca am vreo boala la cap(ca pe mine nu ma enerveaza multe lucruri)? N-am ascultat niciodata ceva mai emmerdant. :)))
Cora_, nu, sigur că nu. Cred că trebuie să fii un pic obsesional ca să-ţi placă într-adevăr muzica de mai sus. Să-ţi placă, nu doar să o apreciezi.
Si eu gasesc piesele de Wim Mertens plictisitoare, tocmai din cauza ca sunt repetitive (de fapt o trasatura principala) – mai ales cele interpretate in ansamblu cu instrumente de percuţie (sau de suflat) cu timbru oriental.
Videoclip-ul de mai sus – ‘wound to wound’- este um Marathon de rabdare… It sucks! Ma intreb oare Cora_ l-a ascultat pana la sfarsit? Atunci ea merita o rasplata pentru o astfel de radbare eroica…
Mai putin lictisitoare sunt piesele de Wim Mertens in versiunea pentru pian (sau pian insotit de cateva alte instrumente clasice) – dar la pian sunt cele mai ‘elegante’ (in sensul ‘entertaining’), ca de exemplu ‘4 mains’:
http://www.youtube.com/watch?v=jRDY1KAw9cs
ps interesant unde se ajunge… vorbind despre Delta Colentinei 🙂
@Blegoo
Port numar ‘normal’, sau ‘average’, dar cand vreau sa ma fudulesc ca ‘ete ce desteapta sunt eu’ (si ca atare mi umflu pieptu’ cu maaare ingamfare) atunci trebuie sa port unul cu doua numere mai larg (ca daca tot ne ingamfam, atunci de-a binelea…) 🙂
Ei, și tu…
Am amușinat și io așa… nevinovat… fără gânduri păcătoase și nevrednice dă discuție…
Io-s cățel cuminte. latru doar la dușmani… da’ nu mușc.
🙂
Ideea are precedente anterioare – de unde se vede că e o idee bună.
😀
Ne face bine pe dreaq’.
Credite de dezvoltare?
…lasă-ne… lasă-ne… în durerea noastră.
Am mai fost noi în uniuni d-astea… în CAER, să zic… și muoaaamăăăă … ce bine ne-a mers, nu?
Ce ți-e Moscova… ce ți-e Berlinu’ (care este el).
Tot un drac.
La ei plouă… la noi dă cu grindină.
La ei iese soarili… la noi plouă în continuare….
🙁
scuzati k intreb, dar bach nu e ‘repetitiv’?! (ba kiar, the grandfather of all repetitions :))
cora, eu zic k abia dk nu suporti bach (= il gasesti ’emmerdant’) inseamna k ai o probl 😛
Nu, nu. El are alte referinte. Enzensberger – care la un moment dat abolise majusculele si punctuatia… :)))
@als
Prolog:
desi dumneavoastra doriti, asa cum spuneti mereu, sa nu va citeasca nimeni, mi-am permis totusi sa citesc eu ce ati scris, si sa raspund, mai bine zis sa comentez, intrebarea dumneavoastra citata mai sus.
— end of prolog — 🙂
Orice musica are o structura in general repetitiva, dar secventele care se repeta variaza atat in lungime, cat si in structura (melodica, harmonica, ritmica).
In timp ce la Bach o tema se repeta cu variatiuni, iar tema respectiva consta din mai mult de doua sau trei note, deci mai complexa, mai ‘rafinata’ din punct de vedere musical, in exemplul (piesa de Wim Mertens) de mai sus este vorba de un ‘endless loop’ al unei teme relativ simple, care, din dpdv al perceptiei (al persoanei ce percepe muzica) poate fi descrisa ca ‘plictisotoare’, sau emmerdante (aural perception), desi, ca o compozitie musicala doarecum originala, este totusi interesanta (intellectual perception).
Multi-repetitia, sau endless loop, are – dpdv psycho-acoustic – un efect emmerdant indeed, si am auzit chiar ca se poate folosi ca metoda de tortura (un fel de acustic ‘waterboarding’). Cora_ are tot dreptul sa-si exprime ‘dezaprobarea’, iar eu ma alatur ei (din motivele pe care le-am expus aici).
p.s. Melania, adica persoana care a ‘sugerat’ sa se ofere piesa in acest thread de comments este bineinteles persoana cea mai subtila… A oferit, in mod metaforic, ceva care ‘se potriveste’ cu ‘spiritul’ discutiei…, de asemenei ‘se potriveste’ cu tema ‘minimalism’ :-), ma mir ca n-ati observat.
(daca to sunt aici in research mission, e bine ‘k’ sa o spun pe fata…) :->
deci:
1 n-am spus/scris nicaieri k ‘nu vreau sa ma citeask NIMENI’ (!), am spus – doar – k sint f selectiv… citati-ma, dar citati-ma acurat 😛
2 apropo de ‘accoustic waterboarding’ – picatura kinezeask qualifies aici? 😉
3 departe de mine ideea de a-i ‘interzice’ (!) corei sa-si exprime dezaprobarea! am spus, doar (& ma citez corect!), k ar fi o probl dk n-ar suporta NICI bach…
4 uite o mostra de ‘muzik repetitiva’ pe care eu as putea s-o ascult ore intregi:
http://www.youtube.com/watch?v=QbjNoG6UoRI&feature=related
(da, e ‘atipik’ pt cage!)
@als
ad 3) – Cora n-a spus ca nu-i place Bach, ea a spus ca piesa aceea de Vim Mertens o “enerveaza” (n-a spus ‘de ce o enerveaza’ – doar altii au presupus dupa aceea ca poate pentru ca piesa e repetitiva, totusi Coraa nu a spus exact de ce piesa este emmerdante pentru ea)
Altii (adica grrl) s-au bagat in discutie si au intarit-o pe Cora – numeric – adica au marit ‘tabara’ acelora’ care gasesc piesa de mai sus ‘plictisitoare’ (respectiv emmerdante) – oferind explicatia ca more than likely, piesa are un efect emmerdant deoarece este repetitiva.
Als vine si-i zice lu’ Cora ca daca nu_i place Bach, atunci are o problema. Sa nu uitam, Cora nu a zis nici ca nu-i place Bach, nici ca nu-i place ‘repetitiveness in muzic’.
Concluzie:
“[Cora_] inseamna k ai o probl” este un statement construit pe aer.
ad 4) – in piesa aceea de Cage este evitat ‘sonar waterboarding ‘by ‘hypnotic regularity’ prin faptul ca este o piesa la un (singur) instrument cu alte calitati acustice (plus ca piesa are cu totul alta structura).
1 nicidecum: muzik de mai sus e repetitiva (= ergo, enervanta), TU INSATI ai spus k e construita pe un ‘endless loop’, da? endless loop = repetitiv (de altfel, ai confirmat asta la ‘ad 4’)
2 SI muzik lui bach e repetitiva
ergo
3 intrebarea mea (adresata corei!) este intemeiata (deci: nici vba de ‘statement construit pe aer’!)
(dar, 4: tot ea, intrebarea, era O GLUMA :P)
@als
Statementul dumneavoastra
“cora […] dk nu suporti bach (= il gasesti ‘emmerdant’) inseamna k ai o probl”
este un “if… then” statement,
adica “if p, then q“, adica(telea) “daca p, atunci q”
cu structura concreta:
daca [asa si pe dincolo p],
atunci [asa si pe dincolo q]
unde
[asa si pe dincolo p] = [Cora nu suporta Bach (=il gaseste ’emmerdant’)]
[asa si pe dincolo q] = [Cora are o probl]
[Cora nu suporta Bach (=il gaseste ’emmerdant’)] – nu este adevarat.
Concluzia:
Statementul este construit pe aer.(adica pe un p luat din aer).
Bineinteles ca, in eventualitatea ca persoana Cora spune/scrie aici personal ca ea nu suporta Bach (cu precizarea ca il gaseste emmerdant), atunci statementul are o structura solida (adica nu mai e construit pe aer), desi, chiar si dupa aceea, nu inseamna ca are vre-un ‘truth content’ 🙂
—-
p.s.: n-am sa mai comentez in continuare (waste of time, you know), deci trebuie sa va multumiti cu rezultatul acesta foarte clar – daca doriti explicatii suplimentare sunt gata sa le dau contra cost – 250 Euro pe ora, plata in advance 🙂
da’ dacă îmi place altă piesă minimalistă, tot a lui Tiersen (Comptine d’un autre été), se cheama că sunt oleacă obsesional?
(PS îmi place şi în contextul lui “Dance Quotes” a lui Eddie Uehara
http://blogul-tapirului.tapirul.net/82/dance-quotes)
uauuuu, ce spirite incinse.
Grrl, merci de a-mi lua apararea, dar nu era cazul, cred ca als a facut o gluma. El afirma:
“eu zic k abia dk nu suporti bach (= il gasesti ‘emmerdant’) inseamna k ai o probl”.
Operatorul “daca” probeaza ca nu a facut nici o afirmatie categorica. Cel mult voia sa ma incite la o discutie.
als, nici nu deschizi bine gura si toata lumea face valuri. am o curiozitate, nu e obositoare la un moment dat publicitatea asta? :))
Cat despre Bach, s-ar putea sa-mi placa, s-ar putea sa nu-mi placa… tu ce crezi? :)))
@cora, @grrl are dreptate. acel “daca” este “if”-ul logic.
e logica propozitionala.
abia dk — if and only if. sau from this level on.
nu il suporti pe B.
inseamna ==>
ai o problema.
if P then Q.
cum zicea grrl, nestiind valoarea de adevar a lui P, nu putem zice nimic despre Q.
forma este generala, deci nu conteaza persoana @cora_
de aceea zicea @grrl ca e contruita in aer.
dar daca introducem axioma:
orice p emisa de @als este adevarata,
atunci totul se rezolva.
deci, @cora_, @grrl in primul rand e preocupata de valoarea de adevar a silogismului si “saritul in ajutor” e doar consecinta. uite cum se face bine prin cautarea adevarului:)
nicidecum: acel ‘dk’ (cum a vz f bine si cora) este o IPOTEZA – deloc mai deplasata, ba dimpotriva, decit inferenta dvs de a sti cu siguranta cum ar reactiona cora (care, cum s-a vz din nou, a reactionat asa cum ma asteptam: adik a gustat gluma :P)
deci (k sa fie si mai clar): cind spui (cum spuneti dvs) k este ‘more than likely’ k motivul ’emmerdarii’ celor mai multi este ‘repetitivitatea’ muzicii minimaliste, iar bach (sintem de acord cu asta) facea, si el, muzik repetitiva, este absolut logic sa presupui – cum am facut eu – k draga de cora ar putea avea o probl cu bach… mai ales k e o gluma, DUH! 🙂
deci ‘statementu nu sta pe aer’, ci pe un sir de presupuneri valide.
ps btw, corect (in romaneste) se scrie ‘vreun’ (= legat), nu ‘vre-un’; dk doriti meditatii, contactati-o pe diacritica (are blog), eu nu ma ocup cu asa ceva
@cora: eu crek ai destul umor sa (nu) iti plak ce-ti place; & invers 😛
pai tocmai:
corei nu-i place muzik repetitiva;
bach = muzik repetitiva,
deci
corei S-AR PUTEA sa nu-i plak nici bach!
e o deductie cit se poate de logik
IN PLUS (ambiguitate cauzata de folosirea verbului la pers. 2 sg), NU este o adresare PERSONALA, ci un statement IMPERSONAL! e k si cum i-as fi spus corei, ‘cora, cind vezi stele verzi, inseamna k ai avut o probl!’ 🙂
deci valoarea de adevar general a enuntului este INDIFERENTA de cazul particular al corei
pai eu ce am zis? ca este o forma generala. poftim, formulare universala. nu conteaza individualul @cora_.
aia cu “s-ar putea” nu e deductie logica clasica. in logica propozitionala nu exista “s-ar putea”.
acum, forma este (aparent) corecta. dar nu este ipoteza, ci inferenta.
chestia cu likely, s-ar putea, merge de ex. in fuzzy logic. sau cand ai mai multe atribute/calitati/proprietati si nu este una singura determinanta si atunci faci niste probabilitati (likelihood).
dar nu in logica clasica. logica clasica este categorica.
acum, ca sa faci judecata corecta, ar tb. asa:
W. face muzica minimalista. (O) caracteristica a muzicii minimaliste este repetitivul. Corei nu ii place muzica minimalista. Inferenta: cum caracteristica definitorie a minimalismul este repetitivul, atunci Corei nu ii place repetitivul.
Muzica lui Bach are 1 caracteristica repetitivul –> este posibil ca Bach sa nu fie gustat de cora.
—abia aici apare ipoteza – likelihood-ul de care ziceam mai sus.
numai ca tu ai pus tot matzul asta de mai sus sub o forma logica clasica: if P then Q.
LE: cora ar tb. sa se ingrijoreze daca i-ar place brahms:)