Într-un comentariu al postului precedent, Domnul Lekktor ne promite o demonstrație a paradoxului M.l.Ș.c.M., care a chinuit generații de matematicieni, logicieni și filosofi, încât pe bună dreptate a fost numită „Marea Teoremă a lui Fermat a lui Bolintineanu”.
Problema este formulată, original, așa:
”Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu”
Cum Lekktor este un getleman, s-a ținut de cuvânt. Deși cred (sincer) că textul de mai jos ar merita un loc într-un jurnal peer-reviewed, Dulcea Mahala este mândră să vi-l prezinte.
Identitatea oricarui om poate fi codata in mod unic printr-un singur numar natural, sa ne gindim de exemplu la CNP. Multimea tuturor oamenilor posibili -chiar si cei nenascuti inca- e identificabila cu o submultime a numerelor naturale; cu alte cuvinte, e numarabila.
Orice text bine format scris in limba romana foloseste un numar finit de caractere, deci poate fi si el cenepizat ca intr-un dictionar extins. Orice propozitie bine formata este ori adevarata, ori falsa. Adevarul unei afirmatii logice pe de o parte, si calitatea unui om de-a fi un fiu al mamei lui S.c.M pe cealalta, pot fi echivalate; iata cum. Pornim cu o afirmatie bine formata si-i gasim intii CNP-ul; apoi identificam omul cu acelasi CNP in lista cu evidenta populatiei. Spunem ca omul respectiv e un fiu al mamei lui S.c.M daca si numai daca propozitia e adevarata. Evident, exista la fel de multi fii ai mamei lui S.c.M. cu cite afirmatii adevarate poate construi Bolintineanu.
Fiecare procedura elementara de verificare a maternitatii -ca luatul de singe, identificatul ADN-ului, controlul vitejiei, al pilozitatii pubiene etc- poate fi pusa in corespondenta cu un numar natural fixat de noi, iar apoi printr-un algoritm similar cu acela care produce CNP-ul putem construi in mod unic un numar natural care codeaza orice secventa finita de proceduri elementare. O astfel de secventa (s-o numim investigatie) este modul prin care putem decide daca un barbat dat este sau nu un fiu al mamei lui Stefan cel Mare. Totul consta in a gasi/alege investigatia care confirma/infirma maternitatea.
In concluzie, multimea tuturor acestor investigatii posibile trebuie sa fie numarabila, pentru ca poate fi cenepizata. Sa numim aceasta multime Stefanaria.
In incercarea ei de-a-si gasi fiii, mama lui Stefan cel Mare asterne pe hirtie caracterizari in care foloseste o variabila generica N drept inlocuitor al unui CNP barbatesc. Spre exemplu ea poate spune ‘N nu are mustata’; daca in loc de N introduc CNP-ul meu, caracterizarea genereaza propozitia adevarata ‘Lektor nu are mustata’. Daca in loc de N pun CNP-ul lui Stefan cel Mare, caracterizarea genereaza o propozitie falsa.
Multimea tuturor caracterizarilor care depind de o variabila N este la rindul ei numarabila, doarece fiecare caracterizare e scrisa utilizind un numar finit de litere/caractere aranjate intr-o ordine ce poate fi cenepizata. Sa numim multimea tuturor acestor caracterizari posibile cu Bolintinaria. Elementele ei le notam prin B_1, B_2, B_3, si asa mai departe. Daca -sa zicem- caracterizarea ‘N nu are mustata’ ar fi a zecea din lista, iar CNP-ul lui Lektor ar fi 666, atunci propozitia ‘Lektor nu are mustata’ s-ar scrie condensat B_10(666).
Acum sa consideram urmatoarea caracterizare care zice: G(N)=’Nu exista nicio investigatie posibila din Stefanaria care are drept concluzie ca omul avind acelasi CNP cu al propozitiei B_N(N) este un fiu al mamei lui Stefan cel Mare’. Daca punem N=10, vedem ca G(10) sustine ca ‘Nu exista nicio secventa posibila din Stefanaria care are drept concluzie ca omul avind acelasi CNP cu al propozitiei ‘invidividul cu CNP=10 nu are mustata’ este fiul mamei lui Stefan cel Mare’.
Caracterizarea G de mai sus e doar una dintre caracterizarile posibile indexate in Bolintinaria. Cautind-o cu grija cu degetul pe catastif, sa zicem c-o gasim stind pe locul F (care poate fi o suta patru, sau poate cincizeci, depinde de cum cenepizam Bolintinaria). Deci G(N)=B_F(N) pentru orice N.
Sa formam acum propozitia G(F)=B_F(F), si sa-l identificam pe barbatul al carui CNP corespunde cu cel al propozitiei B_F(F). Sa zicem ca-l cheama Aghiuta.
Ce spune B_F(F)? Urmatorul lucru:’Nu exista nicio secventa posibila din Stefanaria care are drept concluzie ca omul avind acelasi CNP cu al propozitiei B_F(F) este fiul mamei lui Stefan cel Mare’, sau pe scurt, ‘Nu exista nicio secventa/investigatie posibila care are drept concluzie ca Aghiuta este fiul mamei lui Stefan cel Mare’.
Sa presupunem acum ca Aghiuta (adica B_F(F)) n-ar fi fiul mamei lui S.c.M, adica B_F(F) ar corespunde unei afirmatii false. Negarea ei spune atunci ca sigur exista undeva prin Stefanaria o investigatie posibila care confirma ca Aghiuta este fiul mamei lui S.c.M., contrazicind infailibilitatea sistemului medical romanesc din anii 1400.
Deci singura concluzie este ca Aghiuta e intr-adevar fiul mamei lui S.c.M. Dar in acest caz, B_F(F) e adevarata, si ea afirma nici mai mult nici mai putin ca nu putem demonstra acest lucru.
Adica mai condensat si strict legal: “De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu” vrea sa spuna ca mama fiului lui S.c.M ar putea avea mostenitori legitimi care nu pot fi identificati prin metode strict stiintifice. Aici e locul unde intervine poezia.
dilly – da.
Imi scapa ceva? A. = V.?
Lektor, doresc sa-ti atrag atentia ca nu mi-ai raspuns. Cred ca speri sa uit de la ce-am plecat.Lasa zgomotele de fond si hai sa revenim la cestiune. Ai avut destul timp de gandire.
poti te rog sa repeti intrebarea?
( Vera, cata dreptate aveai!) Lektor, doresti niste parizer?
Nu, multumesc.
“Imi scapa ceva? A. = V.?”
Iar V ar fi Vera??? Hahhahaha, asta e tare!
diligentreader a zis:
stimata doamna diligentreader: daca textul de mai sus este intrebarea pe care mi-ati adresat-o, atunci sa stiti ca eu am raspuns imediat spunind ‘ah ce bine, saminta de scandal!’, adresindu-va la rindul meu contraintrebarea ‘nu stiti ca exista si dictionare infinite?’
Dar ca sa nu va iau placerea de-a va crede superioara si experta in echivalarea infinitului cu finitul, ma opresc aici si primesc totusi acel parizer. E cumva cu soia?
dilly – cred ca am stirnit un mic malentendu. Io zisesem de parizar, doar ca follow-up la ideea ta ca latra un ciine, nu stiu care, nu stiu unde. Si, cum nu am avut rabdare si tragere de inima sa citesc dialogul vostru obositor (pentru mine) despre referentziale si similar, am aruncat o petarda. Asta era TOT legat de comentariul cu parizerul.
Acu, voi, intelectuali subtziri si despicatori de fir in 44444, atzi citit fiecare in cheia voastra. Asa ca nu pot sa raspund in nici un fel, caci nu stiu ce inseamna, la commentul tau nr. 52. Si nu, un imi explica, chiar nu voiu sa stiu.
Cora – fii fata serioasa, nu te lasa contaminata, ai explicatzia mea aci, deasupra. Habar n-am ce zice fata diligenta, desi banuiesc ca A=V e incriminant. Nu conteaza, depasheshte momentu.
Stimate Domnule Lektor, nu ma cred superioara. Sunt. Nu e nicio placere, ca de-aia raman vesnic neinteleasa.
Vera, e simplu. A. m-a alintat(hmm) Dilly, si nimeni nu a mai folosit numele asta pentru a mi se adresa.
diligentreader a zis:
Stimata Diligentreader, v-ati gindit vreodata ca neintelegerile pe care le suferiti repetat ar putea fi explicate si altfel?
Astept sa-mi explicati, Domnule Lektor. V-as fi recunoscatoare daca mi-ati alina neintelegerile.
Fiecare intelege singur ce poate, ma mira ca asteptati sa inteleg eu in locul dvs.
Asa se intampla cand scoateti fraze din context.
mama lu’ Blegoo cel mare si negru, Blegoo ma latra!!! si io nu cred ca cainele care latra nu musca…
@ lektor:
A explica nu inseamna a intelege. In general, explici ca sa inteleaga altul.
Melania, jocul incepe cand scoti din context, ca sa schimbi sensul doar incadrand intr-un nou context. Daca nu ai inteles ca mahalaua este un loc de joaca, o sa-ti fi greu.Sper ca nu crezi ca Lektor si eu ne luam in serios.Nu suntem vreun Hofstadter niciunul.Dar avem , sper, simtul umorului si chef de joaca.Si simtul proportiilor.( Taci, Lektor!Sa pastram aparentele, ce naiba!)
sa tac tocmai acum cind speram ca s-a iscat scandal si ca vom sparge recordul lui blegoo??
refuz.
apropo de hofstadter cel cu fluturele: escher godel bach e cartea cea mai contraindicata pentru cineva care nu e matematician si vrea sa inteleaga cu vine treaba cu teoremele lui godel.
Deh, ce sa fac. Eu am avut-o in bibliografia obligatorie.Am citit si eu ca proasta.Pardon, ca nespecialista.
dilly – superioara, dar uituca. Pai, gestu e in obishnuintzele casei, care are mare apetit pentru onomastica. Nu ai fost tu aia care te-ai stupefiat ca m-am adresat tapirului cu ‘tappy’? Io sint consecventa, that’s all. Si, vezi bine, impartziala. Dau la tot poporul: baiat, fata, inexistent, existent, cu benevolentza sau fara.
Lektor – intzeleg ca tu ai, in simplitatea ta de copil, chestii de dovedit. Pentru care vrei sa depasheshti ceva careia ii zici recordul lui b. Ia de aici, de la tanti, un mare secret si intzelepciune: unu – nu conteaza; doi – nici daca ar conta, nu te-ar ajuta in nici un fel. Nu numarul de comentarii e criteriul ALA.
vera a zis:
vera, ba conteaza, oricita scoala ai baga intr-un barbat tot degeaba, ba chiar mai rau. Si ma mira sa aud de la tine o astfel de predica de impaciuitorism zen cind topicul vorbeste despre o mama de erou retrimis la lupta doar cu un palos in bratul gol ca sa recolteze mii de osmanlii!
Lektor – buna dimineatza. La Bucuresti, cerul e albastru si soarele straluceshte agreabil. Acu, du-te si ia pastila de vitamina D.
Intzeleg ca barbatzii, in majoritatea lor, nu reushesc sa treaca de nivelul ‘I have to prove myself’, care, in sine, mi se pare ca e un semn ca sint oarecum puerili, da n-o sa fac io consideratziuni adinci pe tema tocmai la Vlad pe blog.
Io ma refeream strict la cazul de fatza si la stacheta pe care tzi-ai fixat-o dta. Nu voiu, desi dta da, sa pornesc o cruciada, dar small is beautiful and less is most always more.
In plus, daca eram io mama lui St-c-M, avind in vedere the lifespan la care se puteau astepta, cind mureai la 31 de ani, bind apa din urma lasata de copita calului, si eu l-as fi retrimis in lupta, mai bine o moarte eroica pe cimpul de lupta si the fringe benefits, decit o moarte lenta, in dureri de pintecaraie.
In ziua de azi, insa, lucrurile – vai, VAI! nu stiai? – s-au mai schimbat ceva. Acum cred ca e important sa gasesti formule de armonizare (si adaptare) cu universul – de unde impaciuitorismul zen. Moreover, si miza ar trebui sa joace un rol in decizie si subsequent action. Care e miza ta?
a iesit si aici ceva soare, din pacate tocmai a fost alergat de niste nori, pus la colt si batut cu ciomege.
Vera, hai sa revenim la postmodernism: sa zicem ca sint un autoproclamat fiu al mamei lui S.c.M.s.S. de varianta metrosexuala ce suna plingind la soneria vilei tale noaptea pe la doua. Sa presupunem ca sint proaspat sosit dintr-un club unde fusesem agresat verbal de niste vagabonzi. Ce mi-ai raspunde? M-ai trimite inapoi la bataie?
Vezi, sint cooperanta, fac jocul. Adica, itzi raspund la ceva care nu are cap si coada.
Daca e sa-tzi raspund onest, adica nu complet teoretic, ci tzinind cont de cine si cum sint eu, raspunsul este: depinde cine esti.
1. Daca imi esti ruda/prieten, te primesc in casa, itzi fac un ceai si itzi curatz ranile cu apa oxiegenata, ca sa nu te usture. Dupa care, ori te culc, ori itzi chem un taxi sa te duca acasa. Ma asigur ca ai bani sa il plateshti.
2. Daca esti un strain, care suna la mine din intimplare, nu itzi deschid, nu discut cu tine si nu aflu cine esti si ce vrei.
3. Oricum, raspunsul filosofic il aveai din comentariul de mai sus: zen, armonie, mai lasa naibii bataile si agresiunea. Mai ales ca nici nu esti tu omul ala, ma refer la datele personale.
4. Metrosexual? Iarna dureaza prea mult in Danemarca, tzi-a atacat deja occipitalul.
Uitam satz spui: nici nu am vila, nici nu doresc. Asha ca trebuie sa stii codul, ca sa suni. Sau suni aleator, asta da, se poate.
P.S. La ceaiul ala, itzi dau zahar alb, zahar brun, MIERE si lamiie si cana din portzelan englezesc. Rom n-am si nici alte alcoale, nu tzin in casa decit vin. Care nu ar fi cazu.
Bine zicea un amic: s-au efeminat barbatii si doar femeile au mai ramas sa lupte bataliile pentru neam si tzara.
Cred ca e cazul sa ne uitam la albine.Lasa trantorii sa abereze despre Godel cat sunt folositori la casa reginei, si dup-aia fa curat.Mai greu e cand esti mama de metrorex.
Auzi la dumnealui: agresat verbal in club. : Du-te la ostire sa scoata metrorexul din tine, fiule!
vera a zis:
åk, miere in ceai! ce oroare!
diligentreader a zis:
A. zicea pe undeva ca-i pareti o valchirie moderna conducind un tab! Acum si metroul?
dilly – ziseshi dupa inima mea. Brava.
Doar ca am o problema la tema (care va bucura spiritele astea masculine, agitate si puerile): am o oarecare convingere ca halul in care au ajuns, fara directzie si insecure la maximum, ni se datoreaza si noua. Nu ma refer aici la mamele de baietzi, deseori imbecile notorii in felul in care isi cresc metrosecsii, ci la lipsa de adaptare a domnilor la emanciparea doamnelor. Care, poate, ar fi fost mai benefica pentru toata lumea daca se facea altfel. Da cin’ sa stie dinainte?
Un exemplu recent de ineptzie masculina din patria macho: el se plinge ca nevasta-sa cishtiga semnificativ mai mult decit dumnealui si vezi bine, asta il emasculeaza. Eu zic: viatza e lunga, roata morii senvirteshte, se mai schimba lucrurile, nu ie motiv de dezbinare si suferintza. Un domn prezent, macho adaptat, zice: lasa, domne, ce, nu e bine? Ea trage, tu – trai neneaca pe banii ei!
Nici nu pot sa spun care din ei doi e mai jalnic.
P.S. Eu nu am citit Godel, nu era in bibliografie.
diligentreader a zis:
http://en.wikipedia.org/wiki/Lavender_Blue
Marillion – Lavender (1985)
http://www.youtube.com/watch?v=Q7sIzWKHGwQ
lektor a zis:
Nasoilor! Cum se simte baiatul asta, Vlad, cand pe blogul lui cele mai comentate posts sint guest-posts? Luati-i tot podiumul!
Dragos B – Teoretic, ai dreptate.
Practic, sper ca Vlad nu face parte din familia barbatzilor insecure si primeshte suficiente strokes, ca sa nu ii pese de astfel de chestii. In plus, in viatza lui se intimpla chestii interesante si importante, dovada ca, uite, nu se baga in aceasta conversatziune futila.
Dar tu, tu de ce gindeshti asha?
vera a zis:
🙂
Pentru ca sa bag zaVeră, zavistie si zâzanie.
Ar mai fi Zavaidoc, Zaraza si Zaremba.
🙂
Dragos B a zis:
Foarte adevarat, daca nu intra greii in lupta nu trecem de suta de comentarii. Insa punctul de vedere profeminist al verei merita investigat mai indeaproape. Ea spune de-a dreptul ca barbatii postmoderni sint niste metrorecsi cu probleme la bibilica pe care nu si le pot rezolva decit concurind pe viata si pe moarte in turniruri virtuale de pe bloage. Nimic mai fals. Noi sintem niste bushizi care reteaza capul dusmanului scriind in acelasi timp un haiku in care-i declaram iubirea.
Sffrrr, chiocushin fulgera-n soare iar picatura rosie se-ndreapta spre pamint..
O prostie. Pot sa tzin conversatzia bine merci, cu lektorul si dilly, pina la 8000 de comments. Dar CE MIZA e asta? pentru mine nu reprezinta ABSOLUT NIMIC ca la un text scris de cineva numit blegu a avut peste 500 de comentarii. NIMIC.
Dar e plicticos.
Lektor – nici macar nu e asha cum spui tu ca as sustzine eu. Eu NU CRED ca voi va putetzi rezolva problemele de insecuritate (cum dracu se spune vorba asta in limba neaosha?) prin turniruri virtuale sau similar (ca sint si baietzi care nu au treaba cu cyberspace-ul si fac la fel ca voi). Eu stiu ca nu putetzi. Doar va consumatzi mica doza de eroism, tzifna, zvic, etc., dar de rezolvat – nu rezolvatzi. Pardonnez-moi.
lektor a zis:
Vai, asta imi scapase.
Stiam eu ca A. ma iubeste.
Vad, domnu\’ lector ca va place metroul meu de il adoptati mai la vale.(niste metrorecsi cu probleme la bibilica). Nu indraznesc sa ma gandesc prea departe: adicatelea ca va doriti condus.
Băi… nu mai vă dumnevăstriți și dumnetăniți, că e greu de citit.
Marsh!
diligentreader a zis:
Blegoo (indignat): “Che-la-LA-uuUUU!…
Blegule, ti-am dat din greseala si un picior? Iarta-ma, n-am vrut.
diligentreader a zis:
(languros): CLEAF-CLEAF!
(cu voioșie): HAM-HAM!
(întrebător): S-a discutat despre parizer, la un punct al dezbaterii; oare… considerând topicu’… pot să-l consider al meu?
Parizeru’, zic.
Vera, uite ce ar fi vrut mama lui S.c.M.s.S. sa citeasca de la bolintineanu despre plodu-i:
S.c.M.s.S. sta implatosat in arsita ploii. Deasupra infidelilor cinta un corb.
Cind colo ea aude ca in loc sa paloseasca turcaleti, baiatul citeste pe ascuns recenziile lui francois villon (critic foarte la moda in epoca desi scria intr-o fituica obscura din callais unde se autoexilase dupa un conflict cu un baron local ce decedase intre timp de pintecaraie) despre barbarii de peste canalul minecii care pe vremea aia nu comunicau decit prin urlete si produceau doar carti scrijelite in lemn.
Exista dovezi ca mama lui S.c.M.s.S era adepta unei exprimari exclusiv de natura stiintifica, documentata cu futnote inspirate din marii cronicari ai vremii. Obisnuia sa spuna ca daca nu dai un citat din A.nonymi Bele Regis Notarii inseamna ca ai mincat papanasi degeaba.
In acest context, ginditi-va cum a putut reactiona o astfel de mama intransigenta si total incredintata de superioritatea proprie si-a vorbitului in citate, cind a auzit ca S.c.M.s.S. suspina si vrea sa-si scrie pe scut Wo ist der Schnee vom vergangenen Jahr?
Influenta lui villon asupra fiului mamei lui S.c.M.s.S. a fost clar negativa. Spiritul bushid carpatin a fost reprimat pentru secole. Insa in zilele noastre speranta renaste. Mari barbati si femei de stiinte si litere se ridica din nou la lupta si sfirteca virtual in dreapta si-n stinga.
lektor – draga, sint debusolata de productzia dumitale. Capul mi-e plin de prostii si efemeride si tu vii cu chestii serioase si care presupun concentrare cit de cita, ceea ce nu, nu pot satz ofer. Sint in mood sweet and lazy, ascult in bucla versiunea lui Stacey Kent la Jardin d’hiver si beau cafea napolitana exchiza, din ceasca Wedgwood cu flori si pasari… Intzelegi, da? Alt’ dat’.
Dar, cu juma de ochi vad ca ne apropiem de 100. Hm!
ai pus miere in cafea?
Da. Si am tradus porcaria pentru OSCE. Acum, ca am fost sfinta si am muncit la o scirboshenie, gasesc ca ar trebui sa merg la Ikea, dupa niste mici obiecte si un ghiveci de orhidee albe. Ce zici?
Sa stii ca azi stau ZEN.
Eu nu cumpar niciodata de la ikea. E un loc trist, sintetic, ca un blog de stiri.
eu ma gandisem ca Muma, obligata sa conduca singura “imparatia”, ca doar baietul era plecat si nora buna de nimic(ca mai toate nurorile), o fi facand biata vreun “burnout” de epuizare profesionala si boierul-psihiatru Vladoianu i-a prescris antidepresive, sub influenta carora era… deci fomeia era putin confuza, ceea ce explica de ce nu si-a recunoscut propriul fiu…
ps- Dnul Lektor, la cate magazine cu mobile “adevarate” aveti voi in DK, ar fi si pacat sa cumperi de la Ikea.
Cora – eu nu cumpar mobila de la Ikea. Cum tu probabil stii deja, mie imi plac chestii vechi, in casa mea e mobila de peste 150 de ani, in general Biedermayer, dar daca as avea bani, mi-as lua mobile Louis XIV-XVI. Si Napoleaon III.
La Ikea cumpar orhidee albe, care sint splendide si mult mai ieftine decit in oras, obiecte de bucatarie si unele chestii textile.
Dar nu ma-m dus azi, nu mi-a ieshit. Miine. Cind sper sa il vad si pe Cluni in Descendants.
vera, e clar: esti metrosexuala!
nouăj’ nouă… ȘI:
sutaaaaa !!!