Categorie: Pelicano solitudinis

Doamna Educatoare mi-a zis că mă emoționez din orice. Nu e adevărat. Mă emoționez doar când e vorba de copii. … Continue reading „Cu sentiment” →

Din toate marile enigme ale omenirii, de departe cea care m-a tulburat cel mai tare e prezența bubuitoare a muzicii … Continue reading „Încă un mister antropologic rezolvat” →

Fi-mea cea mare termină azi grupa mare. Întrucât e încă mică (nu va avea 6 ani în septembrie), va mai … Continue reading „Nous sommes tous nos propres fantômes” →

Salutare, fratele meu mahaliot. Zilele trecute am fost (iar) cu bececleta la mare. De data asta, ne-au băgat ăștia pe … Continue reading „Compunere cu ce-am făcut în vacanța de primăvară” →

Cu două zile înainte, două zile la rând, am făcut pană. Niciodată nu mai pățisem așa, două pene, una după … Continue reading „Adio Fixie” →

M-am intors la Marsilia, după 7 ani. Am stat o singură zi întreagă, și chiar și pentru asta a trebuit … Continue reading „Thalassemie” →

Ce mai faci eu, ma intrebi, cetitoriule? Sa iti povestesc asadar. Am venit asadar de dimineata la serviciu, la cel … Continue reading „Se facu lumina” →